Prima pagină » Actualitate » Zeci de români candidează la ALEGERILE locale din BELGIA. Cine sunt candidații care vor să reprezinte comunitatea românească în administrația belgiană

Zeci de români candidează la ALEGERILE locale din BELGIA. Cine sunt candidații care vor să reprezinte comunitatea românească în administrația belgiană

Madalina Prundea

Publicat: 12/10/2024, 09:00

Câteva zeci de români vor să aibă un rol mai activ în comunitățile din Belgia în care trăiesc și candidează la alegerile locale din acest stat federal important în sistemul european, care au loc duminică 13 octombrie.

Profilele de candidați sunt foarte diverse, de la doctori, psihologi, întreprinzători, avocați la muncitori în construcții.
Aceștia au intrat în cursa electorală în multe dintre cele aprope 600 de unități administrativ-teritoriale din Regatul Belgiei, cu atât mai mult cu cât, în unele dintre ele, românii sunt printre cei mai numeroși străini.
Statisticile arată că în capitala Bruxelles, care include 19 comune, românii sunt a doua cea mai mare comunitate de imigranți, după francezi.
Conform legislației electorale din Belgia, care include un vot preferențial, indiferent de locul de pe listă al candidatului, diaspora românească, de aproximativ 200.000 de persoane, poate să își voteze conaționalii.
Cu sprjinul reprezentanților comunității românești din Belgia, Asociația RomBel, Gândul a vorbit cu români stabiliți aici și cu doi dintre cei înscriși pe liste pentru a vedea ce i-a determinat să participe și ce vor să realizeze dacă vor ajunge în administrația locală.

„Merg la vot, normal”, spune Dan Luca, expert în comunicare europeană, român stabilit în Belgia de 27 de ani. Este unul dintre cei aproximativ 200.000 de români care trăiesc în Regatul Belgiei, conform cifrelor neoficiale avansate de autoritățile române din statul federal, care includ atât persoanele cu dublă cetățenie, rezidenții, cei născuți în Belgia din părinți stabiliți aici și cei neînregistrați, veniți aici sezonier.

Dintre aceștia, aproximativ o sută de români – din datele neoficiale – apar pe listele de candidați la scrutinul de duminică 13 octombrie, când belgienii pun ștampila de vot pe listele și persoanele pe care le consideră cele mai potrivite pentru a-i reprezenta în administațiile locale.

Regatul Belgiei este, prin prisma poziției sale geografice, un nod important al vestului Europei și un creuzet al influențelor istorice și diferențelor culturale, care sunt vizibile între cele două regiuni principale ale sale, Flandra și Valonia, alături de regiunea capitalei Bruxelles, înconjurată complet de Regiunea Flamandă.

Belgia, unul dintre cele șase state fondatoare ale Uniunii Europene, cu o populație de aproximativ 11,5 milioane de persoane, este puternic ancorată în ecosistemul european. Capitala Bruxelles este gazda sediului principal al Executivului comunitar, a Consiliului Uniunii Europene și a unuia dintre cele două sedii ale Parlamentului European, dar și a sediului NATO, a tuturor instituțiilor centrale ale țării și a celor regionale bruxeleze.

Cine merge la vot

La alegerile anterioare, votul era obligatoriu în toată Belgia, dar, începând cu aceste alegeri, obligativitatea nu se mai aplică în Flandra, astfel că cei stabiliți aici care decid să nu meargă la urne nu mai riscă să plătească o amendă.

„Ultima dată, acum șase ani, în 2018, era obligatoriu. S-a schimbat legislația, astfel că, dacă până acum mesajul partidelor politice era «Votați cu noi», acum este ceva de genul «Haideți la vot!»”, explică Dan Luca.

În Belgia, există o diaspora dublă românească, spune expertul în comunicare europeană, care a moderat recent un eveniment de cunoaștere a candidaților originari din România, organizat de asociația reprezentativă din Belgia, RomBel.

Avem diaspora clasică, pe care o avem în Spania sau Italia, practic, românii au plecat la muncă, în marea majoritate. A doua e legată de Bruxelles-ul european. Aici avem vreo 3.000 de români, vreo 2.000 în aparatul politic-administrativ, restul în sectorul privat”, mai spune Dan Luca.

Candidații români, de la muncitori în construcții la doctori

La evenimentul organizat de Asociația RomBel – Communauté roumaine en Belgique, cunoscută mai pe scurt sub numele RomBel – Români în Belgia, s-au strâns aproape 30 de candidați, veniți din toate orașele belgiene, care au decis să se implice mai mult în comunitate, au făcut pasul în politică și sunt acum pe listele mai multor partide.

Carmen Solomie, care a fost profesoară de istorie și acum lucrează la Comisia Europeană, este cea care, în calitate de președinte al Asociației RomBel, s-a implicat să îi aducă laolaltă pe candidații români și să îi ajute să își prezinte platformele pentru alegerile de duminică.

Tot ea este cea care a strâns toate statisticile oficiale și neoficiale pentru a avea o imagine de ansamblu a impactului pe care îl pot avea românii în alegerile din Belgia, atât în calitate de candidați, cât și ca votanți. La întâlnirea din 4 octombrie, au fost prezenți fizic 25 de candidați, atât din Buxelles, cât și din Flandra.

„Numărul celor identificați chiar și numai de noi este însă mai mare, dar aceasta a fost o perioada aglomerată, de campanie. A fost o întâlnire plăcută, convivială, fără derapaje date de confruntările de idei și ideologii. A fost un pas spre o organizare a românilor. S-a discutat sincer inclusiv despre faptul că unii reprezentanți politici belgieni consideră că românii sunt ca și comunitate «discreți», «aproape invizibili». De aceea nu este suficient faptul că suntem numeroși în Belgia, mult mai important este să fim bine reprezentați”, a spus Carmen Solomie, pentru Gândul.

Numărul candidaților români și cel al rezidenților în Belgia cu drept de vot sunt cifre mai mult estimative, dat fiind că unele statististici nu includ țara de origine.

„În Belgia există trei regiuni – Regiunea Flamandă, Regiunea Valonă, Regiunea Bruxelles-Capitală – și există comunitatea germanofonă. Românii trăiesc în toate aceste regiuni și există candidați în fiecare. Sunt și femei, și bărbați candidați, mai ales că Belgia a făcut în ultimii ani eforturi pentru a facilita participarea femeilor la viața politică și nu numai”, explică președinta RomBel.

Carmen Solomie precizează că nu există o statistică oficială referitoare la numărul românilor care candidează la alegerile municipale din 13 octombrie.

„Neoficial, autoritățile române în teritoriu vorbesc despre o probabilitate de 100 de candidați români. Este dificil pentru că în Belgia sunt 581 de municipalități. În plus, nu există o statistică belgiană care să studieze originea candidaților”, explică aceasta.

Ce este sigur este că statutul profesional al candidaților nu este nici pe departe omogen, adaugă Carmen Solomie.

Profilul socio-profesional este destul de diversificat, sunt mulți antreprenori, pentru că și în Belgia, numărul românilor cu statut de «independent» este foarte ridicat, fiind una din modalitățile care permit înscrierea în administrație, posibilitatea de a închiria repede o locuința, de a face un cont în bancă etc., de la patroni de afaceri la muncitori, liber profesioniști – medici, asistenți medicali/infirmieri, avocați, profesori, fondatori de asociații românești, consilieri de business, de asigurări, există o mare diversitate”, spune Carmen Solomie.

În ce condiții poate candida un român pentru un post în administrația publică belgiană

Președinta RomBel subliniază că octombrie 2024 aduce încă o șansă pentru Bruxelles-ul cosmopolit de a-și alege reprezentanții – vor fi aleși consilieri la nivelul municipiului (comune/gemeente), iar majoritatea nebelgienilor au dreptul de a vota.

„Administrația locală din Belgia este mică, dar puternică, independența și aleșii au practic un impact mare asupra vieții noastre de zi cu zi”, explică reprezentanta românilor.

Cetățenii belgieni sunt înscriși automat pe lista alegătorilor, dar cei care nu sunt belgieni au avut termen să se înscrie până la data de 31 iulie 2024. Toți cetățenii UE rezidenți în Belgia au dreptul de a vota la alegerile municipale, la fel și cetățenii din afară UE care sunt aici de cel puțin 5 ani.

Conform Commissioner, există un impact real al participării la alegeri. 36,9% dintre rezidenții la Bruxelles nu sunt cetățeni belgieni.

Potrivit lui Carmen Solomie, la alegerile municipale din 2018 au votat mai mulți locuitori internaționali ai Bruxelles-ului decât în alegerile anterioare. Acest lucru s-a datorat parțial unei campanii active din partea societățîi civile și a actorilor guvernamentali din întreaga regiune. Cu toate acestea, doar 17% dintre non-belgienii eligibili s-au înscris pe lista electorală în 2018.

Municipalitățile din Belgia au multă putere și independență în comparație cu echivalentele lor din alte țări. Ele iau decizii cu privire la spațiul public, mobilitate și planificare, gestionează curățarea străzilor, școlile și serviciile sociale. Desigur, gestioneză toate felurile de proceduri administrative, de la permise de parcare până la cererile de naționalitate”, detaliază președinta RomBel.

Condiții pentru a deveni candidat (cumulate):

să fie belgian sau cetățean al Uniunii Europene;
să aibă 18 ani împliniți la 13 octombrie 2024;
să fie înscris în registrul populației municipiului în care candidează și să aibă reședința acolo;
să fie în deplinătatea drepturilor civile și politice;
cetățenii Uniunii Europene sunt eligibili, spre deosebire de cetățenii din afara UE.

Pe scurt, un cetățean al Uniunii Europene poate :

să fie alegător,
să fie candidat la funcția de consilier municipal,
să devină consilier municipal
dar nu poate deveni primar.

Au fost români care au avut deja succes la alegerile locale, un exemplu fiind Xenia Duculescu, consilieră municipală din anul 2022 și care se prezintă și în acest an la alegeri, din datele pe care le are Carmen Solomie.

Primul român ales în administrația locală din Belgia pare a fi tot o doamnă, din sursele foarte sumare online, adunate din ziarele vremii de Carmen Solomie.

„Am găsit date diverse, însă neconcludente, se referă în special la comuna Saint-Josse-ten-Noode din Bruxelles, dar și această informație care-mi pare mai veridică: prima femeie belgiană de origine română a fost Viorica Iliescu (PS). Candidată pe locul 17 pe cota PS a listei SJTN (PS-PSC) la alegerile municipale din comuna Saint-Josse Bruxelles din 1994, a obținut 41 de voturi și a devenit supleant al cincilea, a fost totuși chemată să participe în consiliul municipal în 1995”, spune președinta RomBel.

Câți români trăiesc în Belgia

Carmen Solomie a consultat toate bazele de date pentru a răspunde la întrebarea „Câți români trăiesc în Belgia”.

Pentru 2024, nu există încă cifre precise disponibile în ceea ce privește numărul exact de români care trăiesc în Belgia. Totuși, având în vedere datele din anii precedenți, comunitatea românească este în creștere, spune Carmen Solomie.

IBSA – Institutul de statistică și analiză Bruxelles menționează 243 de străini de origine română la 1 ianuarie 2022, la Bruxelles. Această cifră este în continuă creștere în Regiunea Bruxelles-Capitală, din 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană. Nu ia în calcul românii care au și naționalitate belgiană, care sunt considerăți belgieni în statisticile populației în funcție de naționalitatea (actuală) a persoanelor.
Numărul străinilor români aproape s-a dublat în ultimii zece ani: erau doar 23.549 în 2012. Din 2017, românii ocupă acum locul doi în rândul celor mai numeroși cetățeni străini din Regiunea Bruxelles-Capitală. Francezii rămân în fruntea clasamentului, cu 68.418 cetățeni străini la 1 ianuarie 2022.
Statbel, Biroul belgian de statistică, publică rapoartele Census, conform cărora există o creștere a populației țării – a crescut cu 5,2% între rapoartele Census 2011 și Census 2021. Chiar dacă această creștere a fost mai semnificativă în Regiunea Bruxelles-Capitală (9%), în comparație cu Flandra și Valonia (5,5% și respectiv 3,5%), ea este vizibilă în toate trei regiunile.

La 1 ianuarie 2021, Belgia avea 11.521.238 de locuitori.

Conform datelor Statbel, citate de Carmen Solomie, la 1 ianuarie 2024, 128.898 de români trăiau în Belgia, dintre care 73.320 bărbați și 55.578 femei. Numărul lor s-a dublat față de acum 10 ani (în 2014 erau înregistrați 56.688 de români), iar față de 2004 (4.665 de români înregistrați), numărul a crescut de peste 27 de ori.

Statistica nu include două categorii de persoane :

românii născuți în România și care au dobândit cetățenie belgiană – este cazul a 21.344 de persoane la 1 ianuarie 2024;
românii neinregistrati – sunt foarte mulți care lucrează fără acte, ca sezonieri în agricultură, construcțîi, cafenele, curățenie în case particulare și care nu apar în nicio statistică.

„De aceea, cifre neoficiale avansate de autoritățile române în teritoriu vorbesc despre circa 190.000 – 200.000 de români în Belgia, rezidenți, cu dublă cetățenie și muncitori temporari.

46.572 de români locuiesc în zona Bruxelles, a două cea mai mare comunitate de imigranți, după francezi. În Bruxelles, un număr semnificativ de români lucrează în instituțiile europene, dar chiar și-n «bula UE», se spune că acest număr este mai mic decât cel care ar trebui să fie în mod normal alocat țării”, precizează președinta organizației.

RomBel reprezintă cea mai mare comunitate virtuală a românilor din Belgia, integrată în cele mai diverse medii socio-profesionale, cu scopul de a promova valorile europene, incluziunea și schimbul liber de informații. RomBel există din anul 2002, a devenit asociație non-profit în 2014 și organizează singură sau în parteneriat acțiuni pe diferite planuri – social, educațional, de mediu, de integrare, medical, economic, antreprenorial, de mobilitate, cultural -, autofinanțate și susținute de voluntariat, care a primit recunoaștere în context belgian și european, prin acordarea mai multor premii relevante.

„Ne preocupă nu doar strict problemele curente, de zi de zi ale românilor, ci și drepturile românilor și ale cetățenilor europeni. Căutăm să formăm o comunitate întreagă, pentru că acum sunt grupuri sau comunități mai mici. Însă, în principiu, comunitatea din Belgia a ajuns la un anumit nivel de maturitate proprie, dar și de recunoaștere, atât în România, cât și în Europa. Imaginea nu este una cenușie ca-n anii trecuți, ci are un trend ascendent și o imagine pozitivă”, mai spune Carmen Solomie, care este unul dintre cei trei membri fondatori ai asociației.

Suzana Carp: „Îmi doresc să contribui la îmbunătățirea condițiilor generale în care trăim”

Suzana Carp candidează la alegerile locale pentru un post în una dintre cele 19 comune ale Bruxelles-ului. Originară din Constanța și stabilită de mai mulți ani în Belgia, Suzana Carp este specialist european în politici climatice și expert în studii europene.

Românca a fost și candidat de vârf pe lista pentru alegerile europarlamentare a partidului paneuropean Volt.

Ce mă motivează astăzi să fiu candidată la alegerile municipale din Bruxelles este ce m-a motivat, cândva, să studiez științe politice: îmi doresc să contribui la îmbunătățirea condițiilor generale în care trăim, atât la nivel planetar și european, cum am demonstrat prin cariera mea, cât și la nivel local.

Consider o campanie pentru alegeri municipale a fi cea mai apropiată de esența politicii, deoarece prezintă posibilitatea de a rezolva problemele cotidiene ale cetățenilor și este cea mai directă formă de legătură între cetățeni și reprezentanții lor”, a spus Suzana Carp, în exclusivitate pentru Gândul.

Tânăra româncă subliniază că are experiență în acest domeniu, ca lider de ONG, inclusiv la Constanța, unde este președintele uneia dintre cele mai vechi asociații ecologiste din oraș.

„M-am confruntat deja cu multe probleme, cum ar fi lipsa de curățenie din oraș, fântâni stricate, colectarea greșită a deșeurilor, mutilarea spațiului verde etc. Am această experiență și deja locuiesc și la Bruxelles din 2015, unde sunt inclusiv co-fondatoarea unei fundații pentru drepturile cetățenilor. Consider așadar că a venit momentul să mă implic la nivel local și aici”, a argumentat candidata.

Suzana Carp spune că motto-ul partidului Volt este „Gândim european, acționăm local” și asta a și făcut prin campania ei. Pilonul principal este cel al creării unui spațiu de cetățenie europeană autentică în Bruxelles, prin cultură, prin proiecte educaționale și prin crearea de punți de legătură între instituțiile europene și bruxellezi, indiferent de comunitatea din care aceștia provin.

„Eu sunt motivată de a încerca mereu să aduc Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni și consider că în Bruxelles s-ar putea desfășura multe inițiative pilot în acest sens, fiind capitala Europei. Experiența mea cu politica în Belgia a început în urmă cu un an, când partidul paneuropean Volt mi-a propus să le fiu candidat de vârf pentru lista lor la alegerile europarlamentare”, a povestit candidata.

Potrivit acesteia, pe perioada campaniei susținute de șase luni, a intrat în contact cu celelalte partide, iar pe parcursul acestei veri, între alegeri, a fost contactată deja de mai multe dintre ele pentru a-i propune să între pe listele lor la alegerile locale.

„Eu eram acasă în România, cu familia mea, iar negocierile pentru aceste liste se întâmplau deja, când am primit telefoane din partea mai multor partide, să mă alătur listelor lor, ca și reprezentant Volt. Într-un final, în septembrie, am agreat alături de colegii mei să intrăm în parteneriat cu un partid belgian de tradiție, Defi, care, asemănător partidului Volt, este un partid social-liberal, cu o preocupare axată spre soluții reale și echitabile pentru problematica schimbărilor climatice, ceea ce se poate observă și prin activitatea lor, voturile lor, la nivelul parlamentelor din Belgia, în principal cel al regiunii Bruxelles”, a explicat Suzana Carp.

Mai mult, candidata a menționat că și-a desfășurat cercetarea masterală din cadrul Universității Oxford pe subiectul implicării diasporei românești în viață politică a țării de origine, comparând-o cu alte diaspore, particularități etc.

Acum, cu mai bine de 10 ani mai târziu, observăm că românii pășesc curajos spre viață politică a țării lor de rezidență. Acesta reprezintă un semn al maturizării migrației românești în Europa, al consolidării comunității noastre și o intrare deplină în drepturile noastră de cetățeni europeni. Cetățenia europeană este cea ce ne permite să fim candidați în alegerile locale ale țării de rezidență. Pentru mine, la nivel personal, pot spune că numai după ce am intrat în politica belgiană, în 2023, pentru alegerile europene, am început să simt cu adevărat că aparțin și aici, în Belgia, și că ceilalți din jur mă văd ca aparținând de acest mediu, politicienii belgieni de asemenea”, a mai spus candidata.

„De fapt, prin implicarea politică, ne dezvoltăm acest sentiment de apartenență la un loc. Abia acum simt cu adevărat că sunt acasă și aici, în Bruxelles, și că asta nu exclude în nici un fel apartenența la spațiul românesc, sau chiar spațiul politic românesc, care este, de asemenea, important pentru percepția românilor în exteriorul țării. Contează cine ne sunt reprezentanții pentru respectul pe care îl primim ca români în afara țării. Diaspora poate vota româneste dacă dorește”, consideră Suzana Carp.

Gabriela Mara: „Viitorul nostru aici are nevoie de implicare responsabilă”

Ajunsă în Belgia acum 19 ani, Gabiela Mara spune că și-a dedicat cariera în slujba cetățenilor, în special în diverse servicii ale Comisiei Europene, iar astăzi însoțește micile companii europene care inovează în creșterea lor.

„Comunitatea românilor este, astăzi, una dintre cele mai numeroase din Bruxelles. Noi, românii, suntem respectați nu doar pentru că suntem mulți, dar și pentru că suntem muncitori, pentru că ne-am integrat atât de bine și mai ales pentru că, împreună, participăm la dezvoltarea acestei comunități. Viitorul nostru aici are nevoie de implicare responsabilă și colaborarea cu autoritățile locale, care să contribuie la respectarea drepturilor noastre de cetățeni europeni și la oferirea de șanse egale la bunăstare.

Așa cum văd implicarea tuturor celorlalte comunități în activitatea politică locală, așa consider că este necesar ca și românii să aibă cât mai mulți reprezentați în primarii în Belgia”, a spus candidata, atunci când a fost întrebată de reporterul Gândul ce a determinat-o să se înscrie pe listele pentru alegerile locale.

Gabriela Mara, candidată la Saint-Josse-ten-Noode, subliniază cât este de important votul românilor pentru viitorul comunității.

„Există în Bruxelles mulți români care lucrează în instituții europene sau în mediul european, dar și mulți români care lucrează în construcții, în curățenie, precum și mulți studenți, iar de câțiva ani observ mulți români cu familii stabiliți de câțiva ani aici, ai căror copii s-au format în sistemul belgian și lucrează deja în sistemul belgian și sunt foarte bine integrați în Belgia, având cetățenia belgiană.

Totuși, există foarte puțini români care lucrează în administrațiile belgiene. Pentru a ne cunoaște mai bine drepturile și pentru ca vocea noastră să fie luată în seama în deciziile publice locale, avem nevoie de reprezentanți politici la nivel local, unde se iau cele mai multe decizii legate de viața noastră cotidiană și de bunăstarea noastră”, a adăugat Gabriela Mara.

„Este nevoie de implicare politică. Avem un drept de vot ca și cetățeni europeni și trebuie să realizăm cât de important este votul nostru. Atât timp cât locuim în Belgia și avem și noi dreptul să decidem prin votul nostru, consider că nu ar trebui să îi lăsăm doar pe alții să decidă pentru noi, ci trebuie să ne implicăm politic, să ne exercităm dreptul la vot, mai ales că este foarte important pentru viitorul comunității noastre, care este atât de mare aici în Belgia”, a mai spus candidata, pentru Gândul.

Florin Pop: „Vreau ca și comunității noastre să i se recunoască contribuția adusă la dezvoltarea acestui oraș”

Florin Pop, un alt participant la întâlnirea RomBel, lucrează în construcții și candidează pentru un post de consilier local în localitatea Roeselare, Belgium.

„Viitorul este aici”, a scris candidatul român într-o postare pe Facebook, din septembrie, prin care și-a anunțat decizia.

„În 1988 aveam 10 ani și am avut șansa să citesc Almanahul Tehnic 88 și Insula cu elice, de Jules Verne. Atunci, la vârsta aceea, mi-am pus o dorința să trăiesc până în 2025, când îmi imaginam eu că va fi Viitorul. Este anul 2024, iar eu sunt într-o localitate din Belgia pe care eu nici măcar nu puteam să mi-o imaginez cu ceva timp în urmă, iar acum sunt candidat pentru un post de consilier local al unui oraș cu 70.000 de locuitori, să reprezint o comunitate pentru care de 6 ani am organizat, pus la cale, implicat, gândit, contribuit cu sute de activități dintre care la cele mai multe am fost prezent”, a scris candidatul român.

Nu aș fi reușit nimic fără oamenii pe care îi am în spate și mă suportă așa cum sunt: încăpățânat și nu renunț niciodată! Un om poate fi judecat numai după faptele sale, iar asta trebuie să fie un șir de acțiuni și rezultate, dar mai important: continuitate. Indiferent de rezultatul alegerilor, dacă am 2 voturi sau 1.000, am să continui în această direcție în a reprezenta comunitatea românească din Roeselare la cel mai înalt nivel posibil pentru mine. Vreau ca și comunității noastre să i se recunoască contribuția adusă la dezvoltarea acestui oraș. Iar asta implicit va deschide mai multe uși celor care doresc să ne cunoscă originea, cultura, tradițiile și bucătăria românească, asta ajutând antreprenoriatul românesc din zonă și nu numai”, a transmis Florin Pop.